Cele mai mari salarii: preşedintele, premierul, preşedinţii Camerelor Parlamentului

Proiectul de Lege cadru stabileşte şapte familii ocupaţionale de funcţii bugetare, respectiv: administraţie, învăţământ, sănătate, cultură, diplomaţie, justiţie, apărare şi ordine publică şi siguranţă naţională. De asemenea, actul normativ stabileşte şi reglementări specifice personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cele aflate în coordonarea premierului şi cele aflate sub controlul Parlamentului.

Potrivit proiectului de act normativ, doar pentru funcţia de preşedinte al României a fost atribuit coeficientul maxim - 15 .

Prim-ministrul, preşedintele Curţii Constituţionale şi al Curţii de Conturi, preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor vor avea coeficientul de ierarhizare 14,63.

Potrivit documentului, pentru viceprim-ministrul, judecătorul, vicepreşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Autorităţii de Audit, preşedintele Consiliului Concurenţei şi vicepreşedinţii Senatului şi al Camerei Deputaţilor coeficientul stabilit este 14,15.

Ministrul de stat va fi remunerat cu echivalentul a 13,90 salarii minime, miniştrii şi miniştrii delegaţi cu 13,45 salarii minime.

Pentru secretarul de stat membru al Guvernului coeficientul stabilit este 13,15, iar pentru un secretar de stat de 12,41.

Cei mai mari coeficienţi de ierarhizare pentru funcţiile corespunzătoare înalţilor funcţionari publici sunt pentru prefect - 9,94 şi secretar general - 9,46, iar inspectorul guvernamental sau comisarul general au coeficientul maxim 9.

În cazul funcţiilor publice de conducere, cel mai mare coeficient de ierarhizare a fost atribuit secretarului de judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti - 9,23 pentru funcţionarii care au gradul II şi 7,96 pentru gradul I, iar cel mai mic pentru persoana cu responsabilitate în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului şi al autorizării executării lucrărilor de construcţii la nivel de comună, respectiv 2,16.

În cazul funcţiilor publice generale de execuţie, auditorul cu grad profesional superior şi care ocupă o funcţie publică de stat are cel mai mare coerficient - 5,10 iar referentul cu grad profesional debutant are are stabilit un coeficient de 1,19.

La funcţiile publice specifice de execuţie, cel mai bine remunerat va fi controlorul delegat al Ministerului Finanţelor Publice, grad profesional superior, pentru care s-a stabilit coeficientul 5,10 şi inspectorii vamal, de muncă sau social cu grad profesional superior, al căror coeficient maxim de ierarhizare este 4,62.

În cazul managerilor publici, în funcţie de gradul profesional, coeficienţii sunt 7,39 pentru grad superior, 7,03 pentru grad principal şi 6,37 pentru asistent.

Pentru salarizarea personalului contractual din cadrul cabinetului demnitarului, cel mai bine remunerat va fi directorul de cabinet, experţii şi consilierii pentru care a fost stabilit un coeficient de 4,62 iar pentru secretarul de cabinet, secretarul dactilograf şi curierul personal (şoferul) coeficientul este 1,41.

Potrivit proiectului de act normativ, salariile de bază, soldele funcţiilor de bază şi indemnizaţiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea coeficientului de ierarhizare corespunzător clasei 1, rotunjindu-se din leu în leu, în favoarea salariatului.

Valoarea coeficientului de ierarhizare corespunzător clasei de salarizare 1 se stabileşte anual prin lege la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerului Finanţelor Publice şi se aprobă până la sfârşitul lunii octombrie a fiecărui an.

Clasele de salarizare şi coeficienţii prevăzuţi în anexe pentru funcţiile de execuţie corespund nivelului minim al fiecărei funcţii, la care se adaugă cinci gradaţii corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă: gradaţia 1 - de la 3 la 5 ani - trei clase de salarizare, gradaţia 2 - de la 5 la 10 ani - două clase de salarizare, gradaţia 3 - de la 10 la 15 ani - două clase de salarizare, gradaţia 4 - de la 15 la 20 ani - o clasă de salarizare şi gradaţia 5 - peste 20 ani - o clasă de salarizare.

Pentru acordarea gradaţiei corespunzătoare tranşei de vechime în muncă, angajatorul va lua în considerare integral şi perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare.

Salariile de bază se diferenţiază pe funcţii în raport cu nivelul pregătirii profesionale, răspunderea în muncă şi experienţa, precum şi cu nivelul de complexitate al activităţii specifice fiecărui post.